Valentin Popovici
Ca un azur de cer senin la înserare
Şi ca zefirul cald ce-adie-n frunze rare
Cu noi e Dumnezeu, Mângâietorul dulce,
Şi-n susur mlădios ne ia şi ne conduce
Spre zări strălucitoare.
Ca picături de har din ploaia cea târzie
Peste-un pământ uscat de secetă-n pustie,
Aşa e Duhul Sfânt când între noi coboară
Pe-aripi de rugăciuni în clipele de seară,
Şi toarnă bucurie.
Ca untdelemnul scump al ungerilor sfinte
Ce curge pe obraz şi trece pe veşminte,
Aici e Dumnezeu; cu noi El Se desfată
Într-un parfum sublim de smirnă preacurată
Şi dragoste fierbinte.
Ca visul cel senin din noaptea furtunoasă,
Ca un opaiţ mic în bezna neguroasă,
Cu noi e Duhul Sfânt, furtunile înfruntă,
Ne-nvaţă să iubim, ne-mbracă pentru nuntă
În haina de mireasă.
Şi ca zefirul cald ce-adie-n frunze rare
Cu noi e Dumnezeu, Mângâietorul dulce,
Şi-n susur mlădios ne ia şi ne conduce
Spre zări strălucitoare.
Ca picături de har din ploaia cea târzie
Peste-un pământ uscat de secetă-n pustie,
Aşa e Duhul Sfânt când între noi coboară
Pe-aripi de rugăciuni în clipele de seară,
Şi toarnă bucurie.
Ca untdelemnul scump al ungerilor sfinte
Ce curge pe obraz şi trece pe veşminte,
Aici e Dumnezeu; cu noi El Se desfată
Într-un parfum sublim de smirnă preacurată
Şi dragoste fierbinte.
Ca visul cel senin din noaptea furtunoasă,
Ca un opaiţ mic în bezna neguroasă,
Cu noi e Duhul Sfânt, furtunile înfruntă,
Ne-nvaţă să iubim, ne-mbracă pentru nuntă
În haina de mireasă.
