Mi-e dor să-mi torn gândurile pe hârtie...
Dar mi-am irosit cuvintele pe realitate
Și mi-a secat imaginația...
Îmi e dor să-mi moi degetul în albastru
Și să-mi trasez visele
Pe pânza asfințitului...
Mi-e dor să mai aud frumosul
Atingând ușor clapele pianului
Făurind amintiri...
Îmi e dor să-mi privesc sufletul
Revărsat în priviri;
S-a ascuns în spatele obloanelor,
Și hrănindu-se cu propria speranță -
Abia mai pâlpâie plăpând...
Mi-e dor... și-atât...
(R.A. - 01.11.2015)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu