NU... nu mă refer la a fi dinamovist...
Cândva săptămâna trecută veneam de la lucru, și pe drum mi-a
atras atenția un domn ieșit cu cățelul la plimbare... Știți tipul: câine de
rasă mica, comună, lesă de-aia șmecheră
retractabilă...etc... Până aici nimic ieșit din comun... Când deodata,
văd că domnul o ia pe stradă ”tras” de
câinele din lesă, fără să se asigure, fără nimic... De venea vreo mașină...
probabil era vina șoferului – că nu a observat intenția câinelui de a traversa
în diagonala pe unde nu era trecere... :))
Și cum nu mă pot abține să nu gândesc m-am întrebat: ”oare omul scosese
câinele la plimbare? Sau câinele îl plimba pe om?”... în lumina tuturor
faptelor ce se întâmplă prin lumea noastră... am ajuns la concluzia că ne
conduc câinii pe noi... sau deh, animalele de companie... Nu am nimic, nici cu
militanții pentru drepturile animalelor... și în nici un caz nu sunt de-acord
cu cei care maltrateaza animalele... Dar mi se pare că ne-am dereglat
prioritățile...
Câinii înaintea copiilor, copiii înaintea părinților...
Trebuie sa ma leg și de aspectul ăsta... se pare că părinții
sunt conduși de copiii... și nu doar conduși, cât dominați... Cum?! Să-l
mustrăm... Vai...îi stricăm viața... Las’ mai bine să ne calce în picioare...
Cum ne așteptăm să fie viitorul nostru dacă nu instilăm
copiilor nici valori, nici disciplină, nici bun-simț? Sau mai bine zis, cum ne
așteptăm să fie viitorul lor?...
Poți să modelezi copilul și fără violență, dar nu poți să te
aștepți ca virtuțile să răsara în caracterul lui, dacă nu plantezi nimic... Și
cum să faci asta, când n-ai timp... n-ai timp nici să mai gândești pentru tine,
dar mai să te gândești la educația copilui tău...
Mi-e teamă de lumea în care vor conduce câinii iar
părinților le va fi frică de proprii copii.
Lumea asta... nu pare chiar așa îndepărtată... cât timp se
promovează non-valori... Lenea fiind la rang de cinste, nu prea văd unde-o să
ajungem... Pentru că prea ne place să dăm vina pe toți și pe toate pentru
insuccesele pe care le experimentăm.
Mă opresc aici, deși multe s-ar putea spune... Și-asa poate
am scris prea mult... Toate cele de mai sus din cauza unui câine ieșit la
plimbare și care nu prea poseda simțul trotuarului... Poate totuși chiar
gândesc prea mult... și cum mi s-a mai spus... poate fi un defect :))
Cine știe...întelege... Cine doar citește și nu
întelege...asta este... Cine citește și e ofensat... n-a citit prea bine...
Asta-i viața ... măcar pentru încă puțină vreme... fiecare
are dreptul la opinia proprie...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu