Suntem noi demni de tot ceea ce primim din Mana Domnului? Sau cel putin incercam sa fim?
Cate lucrui primim in aceasta viata de la Dumnezeu? Ca sa nu mai spun ca insasi viata este un dar de la El! Avem atatea lucruri in viata noastra: familie, prieteni, un loc unde sa dormim, auz, vaz, miros, bani, abilitatea de a rationa, abilitatea de a simti compasiune... atatea si atatea daruri... Si noi? Ce facem noi cu tot ce primim? Cand a fost ultima oara cand am zis o vorba buna parintilor nostri? Cand am oferit o incurajare unui prieten? Cand am dat din banii nostri pentru o paine unui sarac? Cand a fost ultima oara cand ne-am pus pe genunchi si am multumit lui Dumnezeu pentru lucrurile mici din viata noastra?
Dumnezeu a facut sacrificiul suprem: a renuntat la Fiul Lui pentru mine, pentru tine, pentru o lume intreaga care nu merita nici macar o a doua privire, dar mai un sacrificiu de asemenea intensitate. Suntem noi demni de sacrificiul pe care l-a facut Domnul pentru noi, de jertfa lui Isus? Incercam cu tot ce avem in noi sa ii aducem multumire, lauda, slava, adorare? Sau sarbatorim doar o data pe an, la Pasti, si cu asta gata, pana anul viitor uitam de jertfa, de salvare, de durere, de iubirea imensa care ne-a aratat-o Dumnezeu prin Domnul Isus?
Viata noastra de fiecare zi trebuie sa reflecte ceea ce Dumnezeu a facut pentru noi. Multumirea noastra nu sta in bunurile materiale, ci in faptul ca, prin jertfa Domnului Isus, am capatat dreptul sa ne numim copii a lui Dumnezeu, si mai mult decat atat... putem fara nici o grija sa ii zicem : Ava, adica Tata, Taticule... Nu-i asa ca minunat cum Dumnezeu in atotputernicia Lui, alege sa ne dea voie sa il numim Taticule.
Lucram noi cu dragoste fata de El, il reprezentam cu demnitate?
Melodia zilei:
Petra - Why should the Father bother?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu